7 definiții pentru mulțit
Explicative DEX
mulțit1 sn [At: PSALT. 53 / Pl: (rar) ~uri / E: ns cf mulți (pll mult)] (Înv) Mulțime (1).
mulțit2, ~ă a [At: BUDAI-DELEANU, LEX. / Pl: ~iți, ~e / E: mulți] (Înv) Multiplu (5).
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
mulțíe și -íre f. și -ít n., pl. urĭ. Vechĭ. Mulțime.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Sinonime
MULȚIT s. v. duium, grămadă, mulțime, potop, puhoi, puzderie, sumedenie.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
mulțit s. v. DUIUM. GRĂMADĂ. MULȚIME. POTOP. PUHOI. PUZDERIE. SUMEDENIE.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Tezaur
MULȚIT1 s. n. (Învechit) Mulțime (1). Cătu mulțitul (m u l ț i m e a C2) burătației tale. PSALT. 53. – Probabil de la mult (pl. mulți).
- sursa: DLR (1913-2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
MULȚIT2, -Ă adj. (Învechit) Multiplu (II 2). Cf. BUDAI-DELEANU, LEX. Se înțeleg în clipă Și ambii fac un angel, mulții în atribute. HELIADE, O. I, 212. – V. mulți.
- sursa: DLR (1913-2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Intrare: mulțit
mulțit adjectiv
| adjectiv (A2) | masculin | feminin | |||
| nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| vocativ | singular | — | — | ||
| plural | — | — | |||
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)