2 definiții pentru mucea (s.f.)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
MÚCEA s. m. și f. (Fam.) Copil căruia îi curg mucii (II); p. ext. copilandru; epitet dat unui tânăr care are pretenții nepotrivite cu vârsta. – Muc + suf. -ea.
Dicționare morfologice
Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.
múcea (fam.) s. m. și f., g.-d. lui mucéa; pl. múcea
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Intrare: mucea (s.f.)
mucea2 (s.f.) substantiv feminin invariabil
| substantiv feminin (F999) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
| — |
| plural |
| — | |
| genitiv-dativ | singular | — | — |
| plural | — | — | |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
mucea
- 1. Copil căruia îi curg mucii.surse: DEX '09 DEX '98
- surse: DEX '09 DEX '98 sinonime: copilandru
-
etimologie:
- Muc + sufix -ea.surse: DEX '98 DEX '09