8 definiții pentru mormăit (adj.) mornăit


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

MORMĂÍT2, -Ă, mormăiți, -te, adj. (Despre cuvinte, sunete) Rostit încet și nedeslușit; îngăimat. [Var.: mornăít, -ă adj.] – V. mormăi.

MORMĂÍT2, -Ă, mormăiți, -te, adj. (Despre cuvinte, sunete) Rostit încet și nedeslușit; îngăimat. [Var.: mornăít, -ă adj.] – V. mormăi.

mormăit2, ~ă [At: CREANGĂ, A. 90 / V: (reg) ~rnă~ / P: ~mă-it / Pl: ~iți, ~e / E: mormăi1] 1 a (D. sunete, cuvinte) Rostit încet și nedeslușit. 2 a (Reg; d. oameni) Care vorbește neclar. 3 smf (Reg; pex; d. oameni) Idiot.

MORMĂÍT 2, -Ă, mormăiți, -te, adj. (Despre sunete, cuvinte) Rostit încet, nedeslușit (adesea pentru a ascunde o nemulțumire). Numele așezării îl poți întrucîtva presupune după reflecțiile mormăite ale căruțașului. SADOVEANU, O. I. 13. ◊ (Adverbial; atestat în forma mornăit) Răspundea iute, iute și mornăit. CREANGĂ, A. 90. – Variantă; mornăít, -ă adj.

mormăít, mornăít, -ă adj. Care vorbește mormăind. Adv. Mornăind: a vorbi mornăit (V. fornăit). S. n., pl. urĭ. Mormăĭală repetată.

MORNĂÍT, -Ă adj. v. mormăit2.


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

MORMĂIT adj. bolborosit, îngăimat, nearticulat, neclar, nedeslușit, (fig.) morfolit. (Cuvinte ~.)

Intrare: mormăit (adj.)
mormăit1 (adj.) adjectiv
adjectiv (A2)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • mormăit
  • mormăitul
  • mormăitu‑
  • mormăi
  • mormăita
plural
  • mormăiți
  • mormăiții
  • mormăite
  • mormăitele
genitiv-dativ singular
  • mormăit
  • mormăitului
  • mormăite
  • mormăitei
plural
  • mormăiți
  • mormăiților
  • mormăite
  • mormăitelor
vocativ singular
plural
mornăit adjectiv
adjectiv (A2)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • mornăit
  • mornăitul
  • mornăitu‑
  • mornăi
  • mornăita
plural
  • mornăiți
  • mornăiții
  • mornăite
  • mornăitele
genitiv-dativ singular
  • mornăit
  • mornăitului
  • mornăite
  • mornăitei
plural
  • mornăiți
  • mornăiților
  • mornăite
  • mornăitelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

mormăit (adj.) mornăit

  • 1. (Despre cuvinte, sunete) Rostit încet și nedeslușit.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: bolborosit (adj.) îngăimat attach_file 2 exemple
    exemple
    • Numele așezării îl poți întrucîtva presupune după reflecțiile mormăite ale căruțașului. SADOVEANU, O. I. 13.
      surse: DLRLC
    • (și) adverbial Răspundea iute, iute și mornăit. CREANGĂ, A. 90.
      surse: DLRLC

etimologie:

  • vezi mormăi
    surse: DEX '98 DEX '09