2 definiții pentru monogerm
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
monogerm, ~ă a [At: DN3 / Pl: ~i, ~e / E: ger monogerm] (D. semințe) Care are un singur germen.
MONOGERM, -Ă adj. (Despre semințe) Cu un singur germen. [< germ. monogerm].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Intrare: monogerm
monogerm adjectiv
| adjectiv (A1) | masculin | feminin | |||
| nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| vocativ | singular | — | — | ||
| plural | — | — | |||
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:
monogerm, monogermăadjectiv
- 1. (Despre semințe) Cu un singur germen. DN
etimologie:
- monogerm DN
Lista completă de definiții se află pe fila definiții.