5 definiții pentru monarhicesc
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
monarhicesc, ~ească a [At: CANTEMIR, HR. 163 / V: ~rși~ / Pl: ~ești / E: monarh + -icesc] (Înv) 1-5 Monarhic (1-5).
monarșicesc, ~ească a vz monarhicesc
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
MONARHICESC adj. v. monarhic.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
monarhicesc adj. v. MONARHIC.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare neclasificate
Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.
MONARHICESC, -EÁSCĂ adj. (Învechit) Monarhic. Au început Iulie Chesari cu putere monarhicească. . . a stăpîni. CANTEMIR, HR. 163. Aici face osăbire între stăpînirea republicană și cea monarhicească. BUDAI-DELEANU, Ț. 361. Ocîrmuirea monarhicească e cea mai veche. MOLNAR, I. VIII/24. În staturile monarhicești, căpetenia cîrmuirii și a societății este cîte un stăpînitor au împărat. PLEȘOIANU, C. 143/11. I-au dat sămn de prieteșug monarhicesc. DRĂGHICI, R. 176/2. – Pl.: monarhicești. – Și: monarșicésc, -eáscă adj. POLIZU. – Monarh + suf. -icesc, după ngr. μοναρικός, germ. monarchisch.
- sursa: DLR (1913-2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
adjectiv (A83) | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |