15 definiții pentru mlat

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

mlat [At: CORESI, ap. DHLR II, 515 / V: mala sf, malo sf, măla sf, mălătău, mlad, mleac, mleat (Pl: mlaturi), mleaț / Pl: nct / E: cf slv млато, mg maláta] 1 sn (Îvr) Amestecătură de mai multe materii, în stare moale, aproape lichidă. 2 s (Spc) Hrană pentru pui făcută din mălai cu apă rece. 3 s (Reg) Cocă subțire din făină de grâu, cu care se lipește hârtia Si: (reg) pap. 4 s (Trs; lpl, îf mleaturi) Lucruri fără preț, mărunțișuri, hârburi. 5 s (Reg; îf mleat) Om molâu, greoi, care se mișcă încet. 6 sf (îvr, îf mălată) Malț. 7 sn (Reg; csc, îf mălătău) Cereale încolțite din care se prepară rachiu. 8 sf (Îvr; îf mălată; mpl) Reziduuri de la stoarcerea strugurilor Si: tescovină.

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

Dicționare specializate

Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.

mlat s.n. (înv., reg.) 1. amestec de materii, moale către lichid. 2. lucruri fără preț. 3. malț. 4. reziduuri de struguri; tescovină.

Dicționare neclasificate

Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.

MLAT subst. I. S. n. 1. (Învechit și regional) Amestecătură de mai multe materii, în stare moale, aproape lichidă, terci; s p e c. hrană pentru pui făcută din mălai cu apă rece. Mlatul ce mînca porcii. CORESI, ap. DHLR II, 515. Aluatul de pîne necopt bine e ca mliatul (moale). Com. LIUBA. A dumicat în strachina cu lapte prea multă mămăligă, așa că s-a făcut mleac, terci, de ți-e silă să mai mănînci. I. CR. V, 280. Faše mliaț [la pui]. DR. VII, 74, cf. TODORAN, GL., L. ROM. 1959, nr. 6, 52. ♦ (Regional) Cocă subțire din făină de grîu, cu care se lipește hîrtia; pap (Boureni-Băilești). Cf. LEXIC REG. 30. 2. (Prin sudul Transilv.; la pl., în forma mleaturi) Lucruri fără preț, mărunțișuri, hîrburi. DENSUSIANU, Ț. H. 325. 3. (Regional; în forma mleat) Epitet pentru un om moale, greoi, care se mișcă încet (Suseni -Tîrgu Jiu). LEXIC REG. 46. II. 1. S. f. (Învechit și regional, în forma mălată) Malț. Cf. LB, POLIZU, CIHAC, II, 513, DDRF, GHEȚIE, R. M., ALEXI, W., DR. IV, 813. 2. S. n. (Regional; cu sens colectiv, în forma mălătău) Cereale încolțite din care se prepară rachiu (Mihăileni-Miercurea Ciuc). ALR II 6 351/574. 3. S. f. (Învechit și regional, în forma mălată; de obicei la pl.) Reziduuri de la stoarcerea strugurilor; tescovină. Cf. BUDAI-DELEANU, LEX., LB, ALR I 1 719/95, 308, ALR II 6 347/235. Mălat'e de struguri. ALR SN I h 237/235, cf. ALRM SN I h 160. – Și: mlad (BUDAI-DELEANU, LEX., ALR I 1 719/308), mleat (TODORAN, GL., L. ROM. 1 959, nr. 6, 52, LEXIC REG. 46; pl. mleaturi), mleaț, mleac s. n., mălátă, malátă (LM, DDRF, ALEXI, W.), malótă (DDRF) s. f., mălătău subst. – Din slav. (cf. slovacul m l a t o). – Mălată < magh. maláta.

Intrare: mlat
substantiv neutru (N29)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • mlat
  • mlatul
  • mlatu‑
plural
genitiv-dativ singular
  • mlat
  • mlatului
plural
vocativ singular
plural
malată
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
malotă
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
mlad
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
mleac
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
mleat
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
mleaț
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)