mistrițat, ~ă a [At: VÎRCOL, V. 6 / V: ~rat, ~ricit / Pl: ~ați, ~e / E: mistrița] 1 (Olt, d. plante și animale) Corcit. 2 (Olt, d. fructe, îf mistricit) De pădure Si: pădureț, sălbatic.

mistriceat, ~ă a vz mistrițat

mistricit, ~ă a vz mistrițat

MISTRIȚAT adj. v. amestecat, corcit, încrucișat.

mistrițat adj. v. AMESTECAT. CORCIT. ÎNCRUCIȘAT.

MISTRIȚÁT, -Ă adj. 1. (Olt.; despre părul animalelor) Provenit din încrucișarea a dc plante sau animale diferite; corcit; Cf. VÎRCOL, V. 96, PLOPȘOR, V. O., ALR I 445/846. MAT. DIALECT. I, 231. 2. (În nord-estul Olt., despre fructe; forma mistricit) De pădure, p ă d u r e ț; sălbatic. Cf. MAT. DIALECT, I, 231. - Pl.: mistrițați, -te. – Și: mistriceat, (PLOPȘOR, V. O.), mistricit, -ă adj. – V. mistrița.