6 definitions for mignon (polig.)
General use dictionaries
mignon, ~ă [At: ALEXI, W. / P: ~ni-on / S și: ~ni-on / Pl: ~i, ~e / E: fr mignon] 1 a (Frm) Mic și delicat. 2 si Corp de literă de șapte puncte tiografice, cu dimensiunea de 2,63 mm Si: colonel.
MIGNON, -Ă NION/ I. adj. mic, delicat, gingaș. II. s. n. inv. (poligr.) colonel2. (< fr. mignon)
- source: MDN '00 (2000)
- added by raduborza
- actions
Morphological dictionaries
mignon s. n. invar. [-gnon pron. fr. -nion]
- source: Ortografic (2002)
- added by siveco
- actions
Specialized dictionaries
Mignon v. mecanice, instrumente.
- source: DTM (2010)
- added by blaurb.
- actions
Welte-Mignon v. mecanice, instrumente.
- source: DTM (2010)
- added by blaurb.
- actions
Other dictionaries
MIGNÓN, -Ă adj., subst. invar. 1. Adj. (Franțuzism) Mic, delicat, gingaș. Cf. ALEXI, W. ◊ (Substantivat) O astfel de fostă mignonă era chiar mama fetei. . . ea continua să se îmbrace așa cum se îmbrăcase și se pieptănase cu treizeci de ani mai înainte. CAMIL PETRESCU, N. 49. 2. Subst. invar. Corp de literă de șapte puncte tipografice (2,63 mm); colonel. Mignon albe. Mignon negre. ROMANESCU, ZEȚ. 42. - Pronunțat: -nion. – Pl.: mignoni, -e. – Din fr. mignon.
- source: DLR (1913-2010)
- added by blaurb.
- actions
| substantiv neutru (N999) Inflection sources: DOR | no article | def. article | |
| nominative-accusative | singular |
| — |
| plural | — | — | |
| genitive-dative | singular | — | — |
| plural | — | — | |
| vocative | singular | — | |
| plural | — | ||
mignonsubstantiv neutru invariabil
The full definition list is available on the definitions tab.