10 definiții pentru mezzosoprană
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
MEZZOSOPRANĂ, mezzosoprane, s. f. Voce de femeie situată ca registru între soprană și contraltă; cântăreață cu o asemenea voce. [Pr.: mețo-] – Din it. mezzo-soprano.
mezzo-soprană sf [At: CONTEMP. 1966, nr. 1Â, 6/1 / P: me-țo~ / Pl: ~ne / E: it mezzo-soprano] Cântăreață cu voce de înălțime mijlocie, între soprană și contraltă.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
MEZZO-SOPRANĂ, mezzo-soprane, s. f. Voce de femeie situată ca registru între soprană și contraltă; cântăreață cu o asemenea voce. [Pr.: mețo-] – Din it. mezzo-soprano.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
MEZZO-SOPRANĂ, mezzo-soprane, s. f. Cîntăreață cu voce de o înălțime mijlocie, între sopran și alto. – Pronunțat: me-țo-.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
MEZZO-SOPRANĂ s.f. Cîntăreață a cărei voce este situată între sopran și alto. [Pron. me-țo-, pl. -ne. / < fr. mezzo-soprano].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
MEZZO-SOPRANĂ s. f. voce de femeie, între soprană și contraltă; cântăreață cu o asemenea voce. (< it. mezzosoprano)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
mezzosoprană [it. zz pron. rom. ț] (desp. -so-pra-) s. f., g.-d. art. mezzosopranei; pl. mezzosoprane
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
mezzosoprană [zz pron. ț] (-so-pra-) s. f., g.-d. art. mezzosopranei; pl. mezzosoprane
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de gall
- acțiuni
Dicționare specializate
Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.
mezzo-sopran(i) (ă) (echiv. fr. bas-dessus). 1. Voce (1) feminină între soprano (1) și contralto*. Registrui ei (sol-do3 c.) îmbină amplitudinea și adâncimea contralto-ului cu întindere mare și penetrație sopr. O deosebește de sopr. mai ales timbrul mai întunecat și registrul (I, 1) de piept mai dezvoltat, iar de c. a. întinderea mare în acut. În practica de operă*, se întretaie cu s. dram. sau cu c. a. Rol tipic este Carmen. Țesătura de mare efect o face potrivită pentru ample desfășurări dramatice (Amneris, Venus, Ortrud). M. române notabile: Elena Theodorini, Maria Snejina, Zenaida Pally, Elena Cernei etc. În operele românești roluri de m. sunt: Jocasta în Oedip de Enescu, Marica Doamna din Ion Vodă cel Cumplit de Gh. Dumitrescu, Doamna Chiajna din opera cu același nume de N. Buicliu. 2. Cheie de m. denumirea cheii de do* de pe linia a doua a portativului*.
- sursa: DTM (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Dicționare neclasificate
Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.
MÉZZO-SOPRÁNĂ s. f. Cîntăreață cu voce de înălțime mijlocie, între soprană și contraltă. V. a l t i s t ă. Mezzo-soprana . . . va apare pe scena operei Metropolitan. CONTEMP. 1966, nr. 1 012, 6/1. – Pronunțat: me-țo-. – Pl.: mezzo-soprane. – Din it. mezzo-soprano.
- sursa: DLR (1913-2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
- silabație: -so-pra-
- pronunție: mețosoprană
substantiv feminin (F1) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular |
| |
plural |
|
- pronunție: mețo-soprană
substantiv feminin (F1) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular |
| |
plural |
|
mezzosoprană, mezzosopranesubstantiv feminin
- 1. Voce de femeie situată ca registru între soprană și (contr)altă; cântăreață cu o asemenea voce. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
etimologie:
- mezzo-soprano DEX '09 DEX '98 DN