3 definiții pentru mear

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

mear s [At: (a. 1766) URICARIUL XIV, 2 / Pl: ? / E: slv мѣра (bg мяра, pn miara „măsură”] (Îvr) Taxă.

Dicționare etimologice

Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

mear (-re), s. n. – Taxă, tarif. Sl. mĕra „măsură”. Cuvînt înv., lipsește în dicționare; cf. în doc. de la 1766; ucenicul să dea mearul un ort starostelui. Cf. merță.

Dicționare neclasificate

Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.

MEAR subst. (Rar) Termen care denumea o anumită taxă. Care ucenic va avea a se băga la meșter. . . după ce se va tocmi, ucenicul să dea mearul un ort starostelui și tuturor meșterilor (a. 1 766). URICARIUL, XIV, 2. - Pl.: ? – Din v. sl. мѣра (bg. мяра, pol. miara) „măsură”.

Intrare: mear
substantiv neutru (N1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • mear
  • mearul
  • mearu‑
plural
  • meare
  • mearele
genitiv-dativ singular
  • mear
  • mearului
plural
  • meare
  • mearelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)