4 definiții pentru matriculație

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

matriculație sf [At: STAMATI, D. / P: ~ți-e / Pl: ~ii / E: matriculă cf it matricolazione] (Înv) Înmatriculare.

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

MATRICULAȚIE s. v. înmatriculare, înregistrare, înscriere.

matriculație s. v. ÎNMATRICULARE. ÎNREGISTRARE. ÎNSCRIERE.

Dicționare neclasificate

Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.

MATRICULÁȚIE s. f. (Învechit) Înmatriculare. Cf. STAMATI, D., LM. - Pronunțat: -ți-e. – Pl.: matriculații. – De la matricula. Cf. it. m a t r i c o l a z i o n e.

Intrare: matriculație
matriculație substantiv feminin
substantiv feminin (F135)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • matriculație
  • matriculația
plural
  • matriculații
  • matriculațiile
genitiv-dativ singular
  • matriculații
  • matriculației
plural
  • matriculații
  • matriculațiilor
vocativ singular
plural