2 definiții pentru matracă
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
MATRACĂ s. f. 1. baston noduros în formă de măciucă. 2. baston de lemn (cauciuc) folosit de forțele de poliție. (< fr. matraque)
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
matracă s. f., pl. matrace
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Intrare: matracă
matracă substantiv feminin
| substantiv feminin (F4) Surse flexiune: MDN '08, DOR | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:
matracă, matracesubstantiv feminin
- 1. Baston noduros în formă de măciucă. MDN '00
- 2. Baston de lemn (cauciuc) folosit de forțele de poliție. MDN '00
etimologie:
- matraque MDN '00
Lista completă de definiții se află pe fila definiții.