5 definiții pentru marica

Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

Marica, nimfă originară din Latium, considerată drept soția zeului Faunus și mama regelui Latinus.

MARICA, George Em. (1904-1981, n. Horezu, jud. Vâlcea), sociolog român. Prof. univ. la Cluj-Napoca. Preocupări în domeniul sociologiei culturii și al psihologiei sociale („Conducerea la copii”, „Statul ca structură psihică și socială”, „Ideologia generației române de la 1848 din Transilvania”, în colab.).

Neomarica coerulea (Ker) Sprague (syn. Marica coerulea Ker). Specie care înflorește în mart.-aug. Flori pînă la 10 cm diametru, înfloresc eșalonat, albastre cu reflexe lila, la bază gălbui cu pete maro-roșietice. Frunze liniar-enziforme, lungi pînă la 1,2 cm și late de 3,5 cm.

Neomarica gracilis (Herb.) Sprague (syn. Marica gracilis Herb.). Specie care înflorește în mart.-aug. Flori (petalele exterioare cu vîrf bont, cele interioare mici cu vîrf îndoit în exterior, violete) albe, cca 5 cm diametru, în inflorescențe laterale. Frunze (cea 55 cm lungime, 2 cm lățime) ensiforme.

Neomarica northiana Sprague (syn. Marica northiana Ker). Specie care înflorește primăvară. Flori (Cele 3 petale exterioare invers-ovate, galbene-albicioase, la bază cu pete galbene, cele 3 interioare galbene cu pete maronii, la bază cu pete aurii) în inflorescențe laterale. Frunze, (cca 55 cm lungime, 5 cm lățime) cu vîrf ascuțit.

Intrare: marica
marica
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.