3 definiții pentru mărgărit (adj.)
Explicative DEX
MĂRGĂRIT2, -Ă, mărgăriți, -te, adj. (Pop.; despre pomi) Înflorit. – V. mărgări.
MĂRGĂRIT2, -Ă, mărgăriți, -te, adj. (Pop.; despre pomi) Înflorit. – V. mărgări.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de ana_zecheru
- acțiuni
mărgărit [At: (a. 1641) BV I, 115 / V: (pop) ~int, (reg) ~ălit / Pl: ~e, ~uri / E: gr μαργαρίτης cf lat margaritum] 1 sn (Îvp) Perlă folosită ca podoabă. 2 a (Îla) De ~ Încrustat cu perle. 3 sn (Fig) Lucru de mare valoare, prețios. 4 sn (Bot; pop) Lăcrămioare (Convallaria majalis). 5 a (Pop; d. copaci) Împodobit cu flori ca de mărgăritar (8). 6 sn (Bot; reg) Vâsc-de-stejar (Loranthus europaeus). 7 sn (Ent; Mun) Buburuză (Coccinella septempunctata).
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
MĂRGĂRIT2, -Ă, mărgăriți, -te, adj. (Popular, despre pomi) împodobit cu flori; înflorit. Născut-au, crescut-au, Doi meri împletiți, De vară-nfloriți Cu flori mărgăriți, Cu flori de arginți. TEODORESCU, P. P. 80.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
adjectiv (A2) Surse flexiune: DOR | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |
mărgărit, mărgărităadjectiv
- 1. Despre pomi: înflorit. DEX '09 DEX '98 DLRLCsinonime: înflorit
- Născut-au, crescut-au, Doi meri împletiți, De vară-nfloriți Cu flori mărgăriți, Cu flori de arginți. TEODORESCU, P. P. 80. DLRLC
-
etimologie:
- mărgări DEX '98 DEX '09