mantecă sfs [At: (a. 1827) FURNICĂ, I. C. 364 / V: ~tică / E: it manteca] (ltî; îs unt ~) Unt obținut din lapte de oaie.

mantică sf vz mantecă

MANTECĂ s. f. (sg.) (Italienism învechit, de obicei în sintagma unt mantecă) Unt extras din lapte de oaie. Au venit vremea a să tăia acum prețul cașcavalului și al untului mantecă (a. 1827). FURNICĂ, I. C. 364, cf. LM, BARCIANU, ALEXI, W. - Și: mantícă s. f. LM, BARCIANU, ALEXI, W. – Din it. manteca.

MANTÍCĂ s. f. v. mantecă.