3 definiții pentru malancă

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

malancă sf [At: PAMFILIE, CR. 195 / Pl: ? / E: ns cf ucr ] 1 (Buc; art.) Pereche de flăcăi deghizați, unul în chip de moșneag ghebos, iar celălalt în chip de babă gătită și sulimenită, care întovărășesc cetele de urători în seara de Anul Nou Vz brezoaie. 2 (Buc) Femeie urâtă. 3 (Reg) Oaie molatică.

Dicționare specializate

Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.

malancă s.f. (reg.) 1. pereche de tineri deghizați în ceata de urători din seara Anului Nou. 2. femeie urâtă. 3. oaie molatică.

Dicționare neclasificate

Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.

MALÁNCĂ s. f. 1. (Bucov.; art.) Pereche de flăcăi deghizați (unul în chip de moșneag ghebos, iar celălalt în chip de babă gătită și sulimenită) care întovărășesc cetele de urători în seara de Anul nou. V. c a p r ă, b r e z a i e. Prin alte sate umblă cu malanca și capra. PAMFILE, CR. 195, cf. 194. În unele sate de prin Bucovina. . . gospodarii primesc In ziua de Anul nou sau seara. . . malanca. id. J. III, 2. Îmblă cu malanca. ȘEZ. III, 182. 2. (Prin Bucov.) „Femeie urîtă”. LEXIC REG. 104. 3. (Regional) Oaie molatică (Vad-Sighet). CHEST. V 76/92. – Pl.? – Etimologia necunoscută. – Cf. n. pr. ucr. Mаланка.

Intrare: malancă
substantiv feminin (F4)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • malancă
  • malanca
plural
genitiv-dativ singular
  • malance
  • malancei
plural
vocativ singular
plural