O definiție pentru mainare

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

mainare s. f., g.-d. art. mainării; pl. mainări

Intrare: mainare
mainare infinitiv lung
infinitiv lung (IL113)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • mainare
  • mainarea
plural
  • mainări
  • mainările
genitiv-dativ singular
  • mainări
  • mainării
plural
  • mainări
  • mainărilor
vocativ singular
plural
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

maina, mainezverb

  • 1. marină A coborî o greutate cu ajutorul unei instalații de manevră de forță. DEX '98 DEX '09
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.