2 definiții pentru maiestuos (s.n.)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
maiestuos, ~oasă [At: MAIOR, T. 9/26 / V: ~tos, majestos, maje~, (îrg) măi~ / Pl: ~oși, ~oase / E: it maestoso, fr majestueux] 1-2 a, av (D. ținută, mișcări etc.) (Într-un mod) care impune prin prestanță, prin demnitate deosebită sau prin caracterul solemn, ceremonios Vz august, olimpian, regal. 3-4 a, av (Irn; dep) Pompos. 5-6 a, av (Într-un mod) care impune prin măreția înfățișării, prin grandoarea proporțiilor Si: impunător Vz magnific, superb. 7 (Înv; fam; îe) Fii ~ ! Fii serios! 8 sn Categorie estetică prin care este desemnat stilul solemn, grav și impunător.
MAIESTUOS, -OASĂ adj. Măreț, solemn, impunător. ♦ (adv.) Cu măreție, în mod grandios. // s.n. Categorie estetică prin care este desemnat stilul solemn, grav, grandios și impunător. [Pron. ma-ies-tu-os, var. majestuos, -oasă adj. / cf. fr. majestueux, it. maestoso].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
- silabație: -tu-os
substantiv neutru (N29) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural | — | — | |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural | — | — | |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
maiestuossubstantiv neutru
- 1. Categorie estetică prin care este desemnat stilul solemn, grav, grandios și impunător. DN
etimologie:
- majestueux DN