mácră, macre, s.f. 1. Mușchi de carne (fără grăsime). 2. Strat de carne în slănină. – Var. a lui macru „slab” (DER, Scriban, MDA).

macră, macre, s.f. – 1. Mușchi de carne (fără grăsime). 2. Strat de carne în slănină. – Var. a lui macru „slab” (< lat. macer, macra) (DER, Scriban, MDA).

MACRĂ s. f. (Grecism învechit) Silabă lungă (în metrică). O macra și două vrahie fac un dactilos; două macrale alăture fac un spondios (a. 1784). CAT. MAN. II, 77. Pl.: macrale. – Împrumut savant din gr. μαϰρά.