opțiuni
  • info
10 definiții pentru mâncătoare

Explicative DEX

MÂNCĂTOR, -OARE, mâncători, -oare, s. m. și f., adj. (Ființă) care mănâncă; consumator. ◊ (Înv. și pop.) Mâncător de oameni = canibal, antropofag. – Mânca + suf. -ător.

MÂNCĂTOR, -OARE, mâncători, -oare, s. m. și f., adj. (Ființă) care mănâncă; consumator. ◊ (Înv. și pop.) Mâncător de oameni = canibal, antropofag. – Mânca + suf. -ător.

mâncător, ~oare [At: CORESI, EV. 287 / V: (înv) ~iu / Pl: ~i, ~oare / E: mânca + -tor] 1-2 smf, a (Persoană) care mănâncă Si: consumator. 3 sm (Îvp; îs) ~ de oameni Canibal. 4 sf (Orn; reg; îc) ~oare-de-albine Prigoare (Merops apiaster). 5 sm (Înv) Membru de familie. 6 sm (Înv; pgn) Om care trebuie hrănit Si: gură. 7 a (Îvr) Mâncăcios (2). 8 a (Rar; fig) Cheltuitor. 9-10 sm, a (Înv) (Om) care spoliază. 12 sm, a (Înv) (Om) intrigant. 13 a (Îvr) Comestibil. 14 sf (Arg) Gură.

MÎNCĂTOR, -OARE, mîncători, -oare, s. m. și f. Cel care obișnuiește să mănînce mult; lacom la mîncare. De nu-ți fi mîncători și băutori buni, v-ați găsit beleaua cu mine. CREANGĂ, P. 259. Mîncător de oameni = canibal, antropofag. În ostroavile caraibice lăcuie oameni sălbatici... sau, mai bine zicînd, mîncători de oameni. DRĂGHICI, R. 158.

Ortografice DOOM

mâncător adj. m., s. m., pl. mâncători; adj. f., s. f. sg. și pl. mâncătoare

mâncător adj. m., s. m., pl. mâncători; adj. f., s. f. sg. și pl. mâncătoare

Sinonime

MÂNCĂTOR adj., s. v. asupritor, exploatator, împilător, opresiv, opresor, persecutor, prigonitor.

MÂNCĂTOR s. v. consumator.

mâncător, -oare s.m., s.f., adj. I 1 s.m., s.f. (adesea urmat de determ. introduse prin prep. „de”) consumator. Este un mare mâncător de carne. 2 s.m., s.f. (înv. și pop.) mâncător de oameni v. Antropofag. Canibal. 3 s.f. (ornit.; reg.) mâncătoare-de-albine v. Albinar. Albinărel. Furnicar1. Prigoare. Viespar (Merops apiaster). 4 s.f. (anat.; la oameni; arg.) v. Cavitate bucală. Cavitate orală. Gură. 5 s.m., s.f. (vulg.) mâncător de căcat = mâncător de rahat v. a Bârfitor. Calomniator. Clevetitor. Defăimător. Denigrant. Denigrator. Detractor. Ponegritor; b Caiafă. Fățarnic. Ipocrit. Machiavelist. Mincinos. Perfid. Prefăcut. Șiret3. Viclean. II adj. (înv. și reg.) 1 (despre mâncăruri) v. Comestibil. 2 (despre ființe) v. Avid. Insațiabil. Lacom. Mâncăcios. Nesătul. Nesățios. Pofticios. Vorace. III fig. 1 adj. (în opoz. cu „econom”; fam.; despre oameni) v. Cheltuitor. Risipitor. 2 s.m., s.f., adj. (înv.) v. Asupritor. Exploatator. Împilător. Opresiv. Opresor. Oprimant. Persecutor. Prigonitor. Vampir. 3 adj., s.m. (înv.) v. Bizantin. Intrigant.

mîncător adj., s. v. ASUPRITOR. EXPLOATATOR. ÎMPILĂTOR. OPRESIV. OPRESOR. PERSECUTOR. PRIGONITOR.

MÎNCĂTOR s. consumator. (E un mare ~ de...)

Intrare: mâncătoare
substantiv feminin (F103)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • mâncătoare
  • mâncătoarea
plural
  • mâncătoare
  • mâncătoarele
genitiv-dativ singular
  • mâncătoare
  • mâncătoarei
plural
  • mâncătoare
  • mâncătoarelor
vocativ singular
  • mâncătoare
  • mâncătoareo
plural
  • mâncătoarelor
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

mâncător, mâncătorisubstantiv masculin
mâncătoare, mâncătoaresubstantiv feminin
mâncător, mâncătoareadjectiv

  • 1. (Ființă) care mănâncă (mult). DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: consumator
    • format_quote De nu-ți fi mîncători și băutori buni, v-ați găsit beleaua cu mine. CREANGĂ, P. 259. DLRLC
    • 1.1. învechit popular Mâncător de oameni = antropofag, canibal. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      sinonime: antropofag canibal
      • format_quote În ostroavile caraibice lăcuie oameni sălbatici... sau, mai bine zicînd, mîncători de oameni. DRĂGHICI, R. 158. DLRLC
etimologie:
  • Mânca + -ător. DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.

Exemple de pronunție a termenului „mâncătoare” (2 clipuri)
Clipul 1 / 2