opțiuni

4 definiții pentru mâncăreț

Explicative DEX

mâncăreț, ~eață [At: GORJAN, H. II, 8/16 / Pl: ~i, ~e / E: mânca + -ăreț] 1-2 smf, a (Reg) Mâncăcios (1-2). 3 a (Nob) Comestibil.

Sinonime

MÂNCĂREȚ adj. v. avid, lacom, mâncăcios, nesătul, nesățios, pofticios.

mîncăreț adj. v. AVID. LACOM. MÎNCĂCIOS. NESĂTUL. NESĂȚIOS. POFTICIOS.

Tezaur

MÎNCĂRÉȚ, -EÁȚĂ adj. 1. (Regional) Mîncăcios. Com. din BUCOVINA. 2. (Neobișnuit) Comestibil. Căutam ierburi mîncărețe. GORJAN, H. II, 8/16. – Pl.: mîncăreți, -e. – Mînca + suf- -ăreț.

Intrare: mâncăreț
mâncăreț adjectiv
adjectiv (A18)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • mâncăreț
  • mâncărețul
  • mâncărețu‑
  • mâncăreață
  • mâncăreața
plural
  • mâncăreți
  • mâncăreții
  • mâncărețe
  • mâncărețele
genitiv-dativ singular
  • mâncăreț
  • mâncărețului
  • mâncărețe
  • mâncăreței
plural
  • mâncăreți
  • mâncăreților
  • mâncărețe
  • mâncărețelor
vocativ singular — —
plural — —
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)