2 definiții pentru lăstărit
Explicative DEX
lăstărit1 sn [At: DLR ms / Pl: ~uri / E: lăstări[1]] 1 Lăstărire (1). 2 Încolțire. 3-5 Lăstărire (3-5). corectat(ă)
- În original, incorect: lăstari — LauraGellner
lăstărit2, ~ă a [At: DLR ms / Pl: ~iți, ~e / E: lăstări] (D. plante) Care a început să scoată lăstari. corectat(ă)
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Intrare: lăstărit
lăstărit participiu
| participiu (PT2) Surse flexiune: DOR | masculin | feminin | |||
| nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| vocativ | singular | — | — | ||
| plural | — | — | |||
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)