O definiție pentru lămbuit (s.n.)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
lămbuit1 sn [At: LTR2 / Pl: ~uri / E: lămbui] (Îrg) 1-3 Lămbuire (1-3).
Intrare: lămbuit (s.n.)
lămbuit2 (s.n.) substantiv neutru
substantiv neutru (N24) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)