lucezi vtf [At: BÎRLEA, L. P. M. I, 132 / Pzi: 3 ~zește / E: luced] (Mar) A face să strălucească.

lucezí, v.i. (reg.) A luci, a străluci, a lumina: „Colo sus, la răsărit / Lucezit-o, lucezit / Un lucer mândru, galbân” (Bârlea, 1924, I: 132). (Maram.). – Din luced „luminos” (MDA).

lucezi, vb. intranz. – (reg.) A luci, a străluci, a lumina: „Colo sus, la răsărit / Lucezit-o, lucezit / Un lucer mândru, galbân” (Bârlea, 1924, I: 132). (Maram.). – Din luced „luminos” (< lat. lucidus) (MDA).

lucezi, vb. intranz. – A luci, a străluci, a lumina: „Colo sus, la răsărit / Lucezit-o, lucezit / Un lucer mândru, galbân” (Bârlea 1924 I: 132). – Din luced „luminos” (< lat. lucidus).