3 definiții pentru lincăire
Explicative DEX
LINCĂI, pers. 3 lincăie, vb. IV. Intranz. (Rar; despre pânza unei corăbii) A se umfla de vânt. – Cf. sl. lenkti.
Ortografice DOOM
lincăi vb., ind. și conj. prez. 3 sg. lincăie, imperf. 3 sg. lincăia
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Sinonime
lincăi vb. IV. intr., tr. (reg.; mai ales despre câini, pisici, deprec., despre oameni; compl. indică apă, mâncare) v. Limpi.
- sursa: DGS (2013)
- adăugată de Sorin Herciu
- acțiuni
Intrare: lincăire
lincăire infinitiv lung
| infinitiv lung (IL107) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:
lincăiverb
- 1. (Despre pânza unei corăbii) A se umfla de vânt. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Nu e farmec, nu e gînd... pe care călătorul să nu-l simtă întruchipat în firea din jur, cînd pe pînza ce lincăie molatic, cînd pe albia țărmurilor cu dumbrăvi de chiparoși. DELAVRANCEA, S. 64. DLRLC
-
etimologie:
- lenkti DEX '98 DEX '09
Lista completă de definiții se află pe fila definiții.