O definiție pentru leucit (adj.)


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

leucit2, ~ă a [At: CADE / P: le-u~ / Pl: ~iți, ~e / E: leuci] 1 (Mun; d. oameni) Bătut zdravăn. 2 (Mun; d. obiecte) Încovoiat ca leuca (1). 3 (Mun; pex; d. oameni) Cocoșat (2). 4 (Reg) Beat (1).

Intrare: leucit (adj.)
leucit1 (adj.) adjectiv
adjectiv (A2)
Surse flexiune: DLRM, DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • leucit
  • leucitul
  • leucitu‑
  • leuci
  • leucita
plural
  • leuciți
  • leuciții
  • leucite
  • leucitele
genitiv-dativ singular
  • leucit
  • leucitului
  • leucite
  • leucitei
plural
  • leuciți
  • leuciților
  • leucite
  • leucitelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)