11 definiții pentru lento (subst.)


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

lento [At: TIM. POPOVICI / E: it lento] 1 av (Indică modul de execuție a unei bucăți muzicale) Într-un tempo lent (4). 2 ain (Liv; d. mișcări, pronunție) Cu ritm lent (4). 3-4 si (Compoziție sau) parte dintr-o compoziție muzicală executată lent (4). corectată

LÉNTO adv. (Indică modul de executare a unei lucrări muzicale) Încet, lin, lent. ♦ (Substantivat) Compoziție sau parte dintr-o compoziție muzicală executată în acest fel. – Cuv. it.

LÉNTO adv. (Indică modul de executare a unei bucăți muzicale) Încet, lin, lent. ♦ (Substantivat) Compoziție sau parte dintr-o compoziție muzicală executată în acest fel. – Cuv. it.

LÉNTO adv. (Indicație pentru executarea unei bucăți muzicale) Încet, lin; largo.

LÉNTO adv. (Muz.; ca indicație de execuție) Încet, rar, lin; într-un tempo mai puțin rar decât largo. [< it. lento].

LÉNTO I. adv. (muz.) rar, lent, între largo și adagio. II. s. n. (parte dintr-o) compoziție executată în acest ritm. (< it. lento)

LÉNTO adv. muz. 1) Executat domol, lin, lent. 2) Compoziție muzicală executată astfel. /Cuv. it.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

lento (cuv. it. „lent”), indicație de tempo (2) ce desemnează o mișcare rară, aproximativ între largo* și adagio*.

Intrare: lento (subst.)
lento (subst.) adverb substantiv neutru
substantiv neutru (N77)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • lento
  • lentoul
  • lentou‑
plural
genitiv-dativ singular
  • lento
  • lentoului
plural
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)