2 definiții pentru legiferat


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

legiferat1 sn [At: DLR ms / Pl: (nob) ~uri / E: legifera] 1-5 Legiferare (1-4, 6).

legiferat2, ~ă a [At: DA II2, 144 / Pl: ~ați, ~e / E: legifera] 1 Care este hotărât prin lege (37). 2 Care este stabilit prin lege (35).

Intrare: legiferat
legiferat1 (adj.) adjectiv
adjectiv (A2)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • legiferat
  • legiferatul
  • legiferatu‑
  • legifera
  • legiferata
plural
  • legiferați
  • legiferații
  • legiferate
  • legiferatele
genitiv-dativ singular
  • legiferat
  • legiferatului
  • legiferate
  • legiferatei
plural
  • legiferați
  • legiferaților
  • legiferate
  • legiferatelor
vocativ singular
plural
legiferat2 (s.n.) substantiv neutru
substantiv neutru (N24)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • legiferat
  • legiferatul
  • legiferatu‑
plural
  • legiferaturi
  • legiferaturile
genitiv-dativ singular
  • legiferat
  • legiferatului
plural
  • legiferaturi
  • legiferaturilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)