3 definiții pentru latron

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

LATRON s. m. (în Roma antică) denumire dată hoților, sclavilor fugari sau soldaților care dezertau. (< lat. latrones)

LATRONES s.m.pl. (Liv.) Denumire dată hoților, sclavilor fugari sau soldaților care dezertau în Roma antică. [< lat. latrones].

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

latron s.m. (în Roma antică) hoț, pungaș.

Intrare: latron
substantiv masculin (M201-es)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • latron
  • latronul
  • latronu‑
plural
  • latrones
genitiv-dativ singular
  • latron
  • latronului
plural
  • latrones
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

latron, latronessubstantiv masculin

  • 1. livresc Denumire dată hoților, sclavilor fugari sau soldaților care dezertau în Roma antică. DN
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.