2 definiții pentru jugurel (s.n.)


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

jugurel1 sn [At: MARIAN, NU. 754 / Pl: ~ele / E: jug + -urel] 1-2 (Reg; șhp) Jug (1) (mic) Si: juguleț (2-3), jugușor (3-4) juguț (1-2).


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

jugurél1, juguréle, s.n. (reg.) jug.

Intrare: jugurel (s.n.)
jugurel (s.n.) substantiv neutru
substantiv neutru (N1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • jugurel
  • jugurelul
  • jugurelu‑
plural
  • jugurele
  • jugurelele
genitiv-dativ singular
  • jugurel
  • jugurelului
plural
  • jugurele
  • jugurelelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)