8 definiții pentru joiană (plantă)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
JOIANĂ s. f. Plantă erbacee cu flori albe, ale cărei rădăcini conțin un suc galben-portocaliu (Oenanthe silaifolia). [Pr.: jo-ia-] – Et. nec.
JOIANĂ s. f. Plantă erbacee cu flori albe, ale cărei rădăcini conțin un suc galben-portocaliu. (Oenanthe silaifolia). [Pr.: jo-ia-] – Et. nec.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de cata
- acțiuni
joiană f. 1. numele unei hore muntenești; 2. varietate de viță de vie.
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
joĭán, -ă adj., pl. ĭeniĭ, ĭene (d. Joĭ). Născut Joĭa (vorbind de boĭ și vacĭ). Se întrebuințează maĭ mult ca nume: hăĭs, Joĭene! S.m. O plantă erbacee umbeliferă cu florĭ albe (oenanthe crocata). S.f. Un dans popular (Vlah. Rom. Pit. 111, Jiu de sus).
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
joian (plantă) s. m., pl. joieni
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de Anca Alexandru
- acțiuni
Joian (nume de bou) s. propriu m.
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de Anca Alexandru
- acțiuni
joiana (dans) s. f. art., neart. joiană, g.-d. art. joienei
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de Anca Alexandru
- acțiuni
Joiana (nume de vacă) s. propriu f., g.-d. Joianei
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de Anca Alexandru
- acțiuni
substantiv feminin (F17) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
joiană, joienesubstantiv feminin
- 1. Plantă erbacee cu flori albe, ale cărei rădăcini conțin un suc galben-portocaliu (Oenanthe silaifolia). DEX '09 DEX '98
etimologie:
- DEX '09 DEX '98