2 definiții pentru jidărât
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
zădărăsc, a -î v. tr. (vsl. *za-drati, deron, a zădărî; bg. zadiram, rus. zadiratĭ, id. V. zgîriĭ. Cp. cu pîrăsc, tîrăsc, zătărăsc, vîr, zăresc). Zgîndăresc o bubă (Olt.).Întărît, ațîț, înfuriĭ: nu zădărîțĭ cînele, copiĭ! Tachinez. – În vest jidărăsc.
Dicționare etimologice
Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.
JIDĂRÎ, jidărăsc, vb. IV. (Var.) Ijderi. (cf. ijderi)
- sursa: DER (1958-1966)
- adăugată de tavi
- acțiuni
Intrare: jidărât
jidărât participiu
participiu (PT2) | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)