2 definiții pentru izbrănit
Explicative DEX
izbrănit, ~ă a [At: (a. 1660) BUL. COM. IST. IV, 20 / Pl: ~iți, ~e / E: izbrăni] (Slî) 1 (D. situații) Clarificat prin lichidarea unei afaceri. 2 (D. un proces juridic) Terminat. 3 (D. o datorie) Plătită. 4 Clarificat.
Arhaisme și regionalisme
izbrănit, izbrănită, adj. (înv.) lămurit, clarificat, răfuit, achitat, lichidat.
- sursa: DAR (2002)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Intrare: izbrănit
izbrănit adjectiv
| adjectiv (A2) | masculin | feminin | |||
| nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| vocativ | singular | — | — | ||
| plural | — | — | |||
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)