4 definiții pentru ircă
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
ircă1 sf [At: STĂNOIU, C. I. 50 / Pl: irci / E: mg irka] (Mgî) Caiet.
Dicționare specializate
Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.
ircă, irci, s.f. (reg.) caiet.
- sursa: DAR (2002)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
ircă, irci, s.f. – (reg.; înv.) Caiet (de școală). Atestat în Săcel, Ieud și Moisei, dar și în satele din dreapta Tisei (ALRRM, 1973: 692; DRT). – Din magh. irka „caiețel” (MDA).
- sursa: DRAM 2015 (2015)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
ircă, irci, s.f. – Caiet (de școală). Atestat în Săcel, Ieud și Moisei, dar și în satele din dreapta Tisei (ALR 1973: 692; DRT). – Din magh. irka „caiețel”.
- sursa: DRAM (2011)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
Intrare: ircă
ircă substantiv feminin
| substantiv feminin (F46) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||