3 definiții pentru interimară
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
INTERIMAR, -Ă s. m. f., adj. (cel) care exercită provizoriu o funcție în locul titularului. (< fr. intérimaire)
INTERIMAR ~ă (~i, ~e) și substantival (despre persoane) Care exercită temporar o funcție; ad-interim. /<fr. intérimaire
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
!interimar adj. m., s. m., pl. interimari; adj. f., s. f. interimară, pl. interimare
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
Intrare: interimară
| substantiv feminin (F1) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular |
| |
| plural |
| ||
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:
interimar, interimarisubstantiv masculin interimară, interimaresubstantiv feminin interimar, interimarăadjectiv
- 1. (Persoană) care exercită provizoriu o funcție în locul titularului. DEX '09 DEX '98 DLRLC DNsinonime: ad-interim provizoriu temporar
- Se retrase din serviciu la începutul guvernului interimar al principelui A. Ghica. BOLINTINEANU, O. 414. DLRLC
- La 1859, după suirea lui vodă Cuza în scaunul domnesc al Principatelor Unite, Alexandrescu a ocupat postul de ministru interimar la culte. GHICA, S. 670. DLRLC
- 1.1. Comisie interimară = comisie numită de un for superior, ca să îndeplinească funcțiile unui organ eligibil, pînă la alegerea acestuia. DLRLC
- Două proclamații ale comisiei interimare, ale guvernului improvizat vesteau demisia din armată a celor doi colonei. CAMIL PETRESCU, O. II 697. DLRLC
- Au să-l pună pe Ciubotaru președintele comisiei interimare. C. PETRESCU, Î. II 143. DLRLC
-
-
etimologie:
- intérimaire DEX '09 DEX '98 DN
Lista completă de definiții se află pe fila definiții.