5 definiții pentru imunosupresiv
Explicative DEX
IMUNOSUPRESIV, -Ă, imunosupresivi, -e, adj. (Med.; despre substanțe, tratamente etc.) Care inhibă procesele imunogenetice; imunodepresiv. – Din engl. immunosuppressive.
IMUNOSUPRESIV, -Ă, imunosupresivi, -e, adj. (Med.; despre substanțe, tratamente etc.) Care inhibă procesele imunogenetice; imunodepresiv. – Din engl. immunosuppressive.
- sursa: DEX '96 (1996)
- adăugată de gall
- acțiuni
imunosupresiv, ~ă a [At: DN3 / Pl: ~i, ~e / E: eg immunosuppressive] (Med; d. substanțe, tratamente) Care inhibă procesele imunogenetice Si: imunodepresiv.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
IMUNOSUPRESIV, -Ă adj., s.n. (Substanță) care inhibă procesele imunogene. [Et. incertă].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
IMUNOSUPRESIV, -Ă adj., s. n. imunodepresiv. (< engl. immunosupressive)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
imunosupresiv, -ă adj. (med.) Care inhibă procesele de imunizare ◊ „Pierderile prin mortalitate la cabaline [...] se datorează în principal unui virus imunosupresiv – un gen de SIDA care produce calului o anemie infecțioasă gravă.” R.l. 31 VII 93 p. 9 (din engl., fr. immunosuppressive; PR, DMC 1968, BD 1970; DN3, DEX-S)
- sursa: DCR2 (1997)
- furnizată de Editura Logos
- adăugată de raduborza
- acțiuni
adjectiv (A1) | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |
imunosupresiv, imunosupresivăadjectiv
- 1. (Despre substanțe, tratamente etc.) Care inhibă procesele imunogenetice. DEX '09 DEX '98 DN DCR2sinonime: imunodepresiv
- Pierderile prin mortalitate la cabaline [...] se datorează în principal unui virus imunosupresiv – un gen de SIDA care produce calului o anemie infecțioasă gravă. R.l. 31 VII 93 p. 9. DCR2
-
etimologie:
- immunosuppressive DEX '09 DEX '98 MDN '00