6 definiții pentru imberb (s.m.)


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

IMBÉRB, imberbi, adj. (Livr.; adesea substantivat) Căruia nu i-a apărut încă barba; p. ext. (peior.) tânăr. – Din fr. imberbe, lat. imberbis.

imberb sm, a [At: EMINESCU, P. 230 / Pl: ~i / E: fr imberbe, lat imberbus] (Liv) 1-2 (Tânăr) căruia nu i-a apărut încă barba. 3-4 (Pex) (Persoană) fără barbă. 5-6 (Fig; prt) (Tânăr) care-și dă aere de om matur.

IMBÉRB, imberbi, adj. m. (Livr.; adesea substantivat) Căruia nu i-a apărut încă barba; p. ext. (peior.) tânăr. – Din fr. imberbe, lat. imberbis.

IMBÉRB, imberbi, adj. m. Căruia nu i-a răsărit încă barba; fără barbă, tînăr. La aceste academii de științi a zînei Vineri Tot mai des se perindează și din tineri în mai tineri, Tu le vezi primind elevii cei imberbi în a lor clas. EMINESCU, O. I 140. ◊ (Substantivat) Jak Măgură, un imberb deșirat... era reporter la o gazetă din Brăila. BART, E. 149.

IMBÉRB adj., s.m. (Tânăr) căruia nu i-a crescut încă barba. [< fr., it. imberbe, cf. lat. imberbis].

IMBÉRB adj., s. m. (tânăr) căruia nu i-a crescut încă barba. (< fr. imberbe, lat. imberbis)

Intrare: imberb (s.m.)
substantiv masculin (M1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • imberb
  • imberbul
  • imberbu‑
plural
  • imberbi
  • imberbii
genitiv-dativ singular
  • imberb
  • imberbului
plural
  • imberbi
  • imberbilor
vocativ singular
  • imberbule
  • imberbe
plural
  • imberbilor
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

imberb

  • 1. livresc (Tânăr) căruia nu i-a apărut încă barba.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN attach_file 2 exemple
    exemple
    • La aceste academii de științi a zînei Vineri Tot mai des se perindează și din tineri în mai tineri, Tu le vezi primind elevii cei imberbi în a lor clas. EMINESCU, O. I 140.
      surse: DLRLC
    • Jak Măgură, un imberb deșirat... era reporter la o gazetă din Brăila. BART, E. 149.
      surse: DLRLC

etimologie: