4 definiții pentru humuire

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

humuire sf [At: MDA ms / Pl: ~ri / E: humui] (Mol) 1 Spoire a pereților cu argilă Si: humuit1 (1). 2 Lipire a crăpăturilor cu argilă Si: humuit1 (2).

HUMUI, humuiesc, vb. IV. Tranz. A unge, a lipi, a da cu humă. – Humă + suf. -ui.

A HUMUI ~iesc tranz. pop. (pereți, prispe etc.) A acoperi cu humă; a da cu humă. /humă + suf. ~ui

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

humui vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. humuiesc, imperf. 3 sg. humuia; conj. prez. 3 sg. și pl. humuiască

Intrare: humuire
humuire infinitiv lung
infinitiv lung (IL107)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • humuire
  • humuirea
plural
  • humuiri
  • humuirile
genitiv-dativ singular
  • humuiri
  • humuirii
plural
  • humuiri
  • humuirilor
vocativ singular
plural
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

humui, humuiescverb

  • 1. regional A unge, a lipi, a da cu humă. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote [Bordeiul] într-una cată să-l ungi cu lut și să-l humuiești cu humă. SADOVEANU, P. M. 246. DLRLC
    • format_quote Lipi cuptioriul, îl humui și-l griji. CREANGĂ, P. 287. DLRLC
etimologie:
  • Humă + sufix -ui. DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.