opțiuni
  • info

9 definiții pentru holcă

Explicative DEX

holcă sf [At: DOSOFTEI, V. S. 159 / S și: (înv) gholcă / Pl: ~ci / E: ucr голка] (Mol, Buc, Trs) 1 Zgomot. 2 Sfadă. corectat(ă)

HOLCĂ s. f. (Reg.) Zgomot, gălăgie. – Ucr. holka.

hólcă f., pl. ĭ (rus. gólka, huĭet). Est. Rar azĭ. Hărmălaĭe, gălăgie, tumult.

Sinonime

HOLCĂ s. v. balamuc, gălăgie, hărmălaie, huiet, larmă, scandal, tămbălău, tărăboi, tevatură, tumult, vacarm, vuiet, zarvă, zgomot.

holcă s. v. BALAMUC. GĂLĂGIE. HĂRMĂLAIE. HUIET. LARMĂ. SCANDAL. TĂMBĂLĂU. TĂRĂBOI. TEVATURĂ. TUMULT. VACARM. VUIET. ZARVĂ. ZGOMOT.

Regionalisme / arhaisme

HOLCĂ s.f. (Mold .) Gălăgie, tumult. Era holcă mare și nu s-au mai auzit ciocanele ce spărgeau zidiul. DOSOFTEI, VS. Holcă. NCCD (gl.). Etimologie: cf. rus. golka. Cf. calabalîc, învălușag, vălășag, vreavă, zarvă.

hólcă, s.f. (reg.) Zgomot mare, gălăgie, larmă. – Din ucr. holka (DLRM); din ucr. golka „vuiet” (Scriban, MDA).

holcă, s.f. – (reg.) Zgomot mare, gălăgie, larmă (ALRRM, 1969: 71). – Din ucr. holka (DLRM); din ucr. golka „vuiet” (Scriban, MDA).

holcă, s.f. – Zgomot mare, gălăgie, larmă (ALR 1969: 71). – Din ucr. golka (MDA).

Intrare: holcă
substantiv feminin (F46)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • holcă
  • holca
plural — —
genitiv-dativ singular
  • holci
  • holcii
plural — —
vocativ singular —
plural —
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

holcăsubstantiv feminin

etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.