3 definiții pentru holci


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

holci vi [At: DOSOFTEI, V. S. 44 / Pzi: ~ecesc / E: holcă] (Reg) A face gălăgie.

HOLCÍ, holcesc, vb. IV. Intranz. (Reg.) A face gălăgie. – Din holcă.

holcésc v. intr. (d. holcă). Est. Rar azĭ. Fac holcă, grăĭesc.

Intrare: holci
verb (V406)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • holci
  • holcire
  • holcit
  • holcitu‑
  • holcind
  • holcindu‑
singular plural
  • holcește
  • holciți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • holcesc
(să)
  • holcesc
  • holceam
  • holcii
  • holcisem
a II-a (tu)
  • holcești
(să)
  • holcești
  • holceai
  • holciși
  • holciseși
a III-a (el, ea)
  • holcește
(să)
  • holcească
  • holcea
  • holci
  • holcise
plural I (noi)
  • holcim
(să)
  • holcim
  • holceam
  • holcirăm
  • holciserăm
  • holcisem
a II-a (voi)
  • holciți
(să)
  • holciți
  • holceați
  • holcirăți
  • holciserăți
  • holciseți
a III-a (ei, ele)
  • holcesc
(să)
  • holcească
  • holceau
  • holci
  • holciseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)