O definiție pentru hipoman (s.m.)


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

hipomán s. m., adj. m., pl. hipománi; f. sg. hipománă, pl. hipománe

Intrare: hipoman (s.m.)
substantiv masculin (M1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • hipoman
  • hipomanul
  • hipomanu‑
plural
  • hipomani
  • hipomanii
genitiv-dativ singular
  • hipoman
  • hipomanului
plural
  • hipomani
  • hipomanilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)