5 definiții pentru heteronim (cuvânt)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
HETERONIM, -Ă, heteronimi, -e, adj., s. n. 1. Adj. (Despre opere literare) Publicat sub alt nume decât cel al autorului. ♦ (Despre autori) Care scrie sub nume diferite. 2. S. n. (Lingv.) Corespondent al unui cuvânt într-o altă limbă. 3. S. n. Substantiv care are pereche pentru sexul opus. [Var.: eteronim, -ă adj.] – Din fr. hétéronyme.
HETERONIM, -Ă I. adj. (despre o operă) publicat sub alt nume decât cel al autorului. ◊ (despre un autor) care scrie sub nume diferite. II. s. n. 1. corespondent al unui cuvânt într-o altă limbă. 2. substantiv care are pereche pentru sexul opus. (< fr. hétéronyme)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
heteronim2 (desp. -ro-nim/-ter-o-) s. n., pl. heteronime corectat(ă)
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
*heteronim2 (-ro-nim/-ter-o-) s. n., pl. heteronime
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
Dicționare specializate
Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.
HETERONIM s. n. (< fr. hétéronyme): semn identic cu altul ca ortografiere, dar diferit ca pronunțare și sens, ca de exemplu engl. bow, pronunțat „bou” („arc pentru tras cu săgeata”), în raport cu bow, pronunțat „bau” („proră”, s. f., sau „a se închina”, vb.).
- sursa: DTL (1998)
- adăugată de valeriu
- acțiuni
substantiv neutru (N1) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
heteronim, heteronimesubstantiv neutru
- 1. Corespondent al unui cuvânt într-o altă limbă. DEX '09 MDN '00
- 2. Substantiv care are pereche pentru sexul opus. DEX '09 MDN '00
etimologie:
- hétéronyme DEX '09 DEX '98 MDN '00