3 definiții pentru halter


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

HÁLTER s. v. balansier.

HALTER s. (ANAT.) balansier. (~ servește ca organ de echilibru pentru zbor la insectele diptere.)


Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

HÁLTER (< fr. {i}; {s} gr. halteres „haltere”) s. m. (ZOOL.) Balansier (3).

Intrare: halter
substantiv neutru (N29)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • halter
  • halterul
  • halteru‑
plural
genitiv-dativ singular
  • halter
  • halterului
plural
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)