opțiuni
  • info

2 definiții pentru găngurit

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

GĂNGURI vb. IV v. gînguri.

GÎNGURI, gînguresc, vb. IV. Intranz. 1. (Despre copiii mici care încearcă să vorbească) A scoate sunete abia articulate. Un băiețel de doi ani se juca gîngurind vesel cu un pisoi bălțat, la picioarele patului, jos, pe pardoseala de lut umed. REBREANU, R. II 65. Pe urmă vin copiii... și cîtă mulțumire, cît farmec să auzi gîngurind în jurul tău. PĂUN-PINCIO, P. 95. ◊ (Prin metonimie) Cînd îți gîngurește glasul Vorbe să frămînte, Harfă nu-i, nici glas de înger Mai frumos să cînte. COȘBUC, P. II 270. ◊ Fig. Pîrîul Vodislavei, copil nepăsător, gîngurea povestea lui de munte. GALACTION, O. I 287. 2. (Despre porumbei și turturele) A scoate sunete caracteristice. Gînguri un porumbel sălbatic de pe o creangă. GALACTION, O. I 253. – Variante: gănguri (CREANGĂ, A. 35), gonguri (ISPIRESCU, la TDRG), gunguni (ODOBESCU, S, III 35), gunguri vb. IV, gungura (La TDRG) vb. I.

Intrare: găngurit
găngurit participiu
participiu (PT2)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • găngurit
  • gănguritul
  • gănguritu‑
  • găngurită
  • găngurita
plural
  • gănguriți
  • gănguriții
  • găngurite
  • gănguritele
genitiv-dativ singular
  • găngurit
  • gănguritului
  • găngurite
  • gănguritei
plural
  • gănguriți
  • gănguriților
  • găngurite
  • gănguritelor
vocativ singular — —
plural — —
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

gânguri, gângurescverb

  • 1. intranzitiv tranzitiv (Despre copiii mici) A scoate sunete disparate, încă nearticulate în cuvinte. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: șopeltivi știorlâcăi
    • format_quote Un băiețel de doi ani se juca gîngurind vesel cu un pisoi bălțat, la picioarele patului, jos, pe pardoseala de lut umed. REBREANU, R. II 65. DLRLC
    • format_quote Pe urmă vin copiii... și cîtă mulțumire, cît farmec să auzi gîngurind în jurul tău. PĂUN-PINCIO, P. 95. DLRLC
    • format_quote prin metonimie Cînd îți gîngurește glasul Vorbe să frămînte, Harfă nu-i, nici glas de înger Mai frumos să cînte. COȘBUC, P. II 270. DLRLC
    • format_quote figurat Pîrîul Vodislavei, copil nepăsător, gîngurea povestea lui de munte. GALACTION, O. I 287. DLRLC
  • 2. intranzitiv unipersonal (Despre porumbei și turturele) A scoate sunete caracteristice speciei. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: gurlui ugui
    • format_quote Gînguri un porumbel sălbatic de pe o creangă. GALACTION, O. I 253. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.