găcì v. Mold. V. ghicì.

ghicì v. 1. a prezice ce are să se întâmple, a descoperi ceeace-i ascuns; 2. a ajunge să cunoască, să pătrunză cugetul cuiva; 3. a găsi explicațiunea: a ghici o șaradă. [Și găci: origină necunoscută].

ghici (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. ghicesc, 3 sg. ghicește, imperf. 1 ghiceam; conj. prez. 1 sg. să ghicesc, 3 să ghicească; imper. 2 sg. afirm. ghicește/ghici