2 definiții pentru găbjit
Explicative DEX
găbjit, ~ă a [At: MDA ms / Pl: ~iți, ~e / E: găbji] 1 (Pop) Prins fără putință de scăpare Cf găjbi (1). 2 Fumat. 3 Prins la strâmtoare. 4 Bătut.
Arhaisme și regionalisme
găbjit, găbjită, găbjiți, găbjite, adj. (reg.) 1. înhățat, găbuit, prins. 2. îndesat, umplut. 3. furt, șterpelit.
- sursa: DAR (2002)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Intrare: găbjit
găbjit adjectiv
| adjectiv (A2) | masculin | feminin | |||
| nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| vocativ | singular | — | — | ||
| plural | — | — | |||
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)