6 definiții pentru guri gui


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

guri1 vt [At: H. V, 151 / Pzi: ~resc / E: gură] (Reg) A lega firele urzelii la capete pentru a forma ochiuri.

guri2 vr [At: ECONOMIA, 44/12 / V: gui / Pzi: ~resc / E: vsl горє] 1 (Reg) A se urca (pe munte, pe cal etc.). 2 vr (Îe) A se ~ de ziuă A se lumina. 3 vr (Îf gui) A se sui călare pe un munte.

gui1 av [At: PAMFILE, J. III, ap. DA / E: nct] (Reg) 1 (Îlav) ~-negui Vrând-nevrând. 2 (Îal) Cât pe ce.


Dicționare etimologice

Se explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

gurí (-résc, -ít), vb. – (Trans. de Vest) A urca, a merge în sus. Sl. gorĕ „în sus” (DAR; Pușcariu, Lr., 291).


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

gurí, gurésc, vb. IV (reg.) a se urca, a se sui.

Intrare: guri
verb (V401)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • guri
  • gurire
  • gurit
  • guritu‑
  • gurind
  • gurindu‑
singular plural
  • gurește
  • guriți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • guresc
(să)
  • guresc
  • guream
  • gurii
  • gurisem
a II-a (tu)
  • gurești
(să)
  • gurești
  • gureai
  • guriși
  • guriseși
a III-a (el, ea)
  • gurește
(să)
  • gurească
  • gurea
  • guri
  • gurise
plural I (noi)
  • gurim
(să)
  • gurim
  • guream
  • gurirăm
  • guriserăm
  • gurisem
a II-a (voi)
  • guriți
(să)
  • guriți
  • gureați
  • gurirăți
  • guriserăți
  • guriseți
a III-a (ei, ele)
  • guresc
(să)
  • gurească
  • gureau
  • guri
  • guriseră
gui
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)