7 definiții pentru gunoit (adj.)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
GUNOIT2, -Ă, gunoiți, -te, adj. (Despre terenuri agricole) Care este îngrășat cu gunoi1. – V. gunoi2.
gunoit2, ~ă a [At: NEGRUZZI, S. II, 265 / V: ~iat / Pl: ~iți, ~e / E: gunoi] 1 (D. terenuri) Fertilizat cu gunoi1 (3). 2 (D. obiecte) Murdărit cu gunoi. 3 (D. fântâni) Infestat de gunoi.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
GUNOIT2, -Ă, gunoiți, -te, adj. (Despre terenuri, pământuri agricole) Care este îngrășat cu gunoi1. – V. gunoi2.
- sursa: DEX '96 (1996)
- adăugată de gall
- acțiuni
GUNOIT2, -Ă, gunoiți, -te, adj. (Despre pămînturi, ogoare etc.) Îngrășat cu gunoi. – Variantă: (regional) gunoiat, -ă (NEGRUZZI, S. II 265) adj.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
gunoiat2, ~ă a vz gunoit2
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
GUNOIAT, -Ă adj. v. gunoit2.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
gunoit s. n.
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de Serene76
- acțiuni
adjectiv (A2) Surse flexiune: DOR | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |
adjectiv (A2) | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |
gunoit, gunoităadjectiv
etimologie:
- gunoi (1.) DEX '09 DEX '98