O definiție pentru guguța

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

guguța vb., ind. prez. 1 sg. guguț, 3 sg. și pl. guguță

Intrare: guguța
verb (V1)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • guguța
  • guguțare
  • guguțat
  • guguțatu‑
  • guguțând
  • guguțându‑
singular plural
  • guguță
  • guguțați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • guguț
(să)
  • guguț
  • guguțam
  • guguțai
  • guguțasem
a II-a (tu)
  • guguți
(să)
  • guguți
  • guguțai
  • guguțași
  • guguțaseși
a III-a (el, ea)
  • guguță
(să)
  • guguțe
  • guguța
  • guguță
  • guguțase
plural I (noi)
  • guguțăm
(să)
  • guguțăm
  • guguțam
  • guguțarăm
  • guguțaserăm
  • guguțasem
a II-a (voi)
  • guguțați
(să)
  • guguțați
  • guguțați
  • guguțarăți
  • guguțaserăți
  • guguțaseți
a III-a (ei, ele)
  • guguță
(să)
  • guguțe
  • guguțau
  • guguța
  • guguțaseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)