O definiție pentru grohotire
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
grohotire2 sf [At: MDA ms / Pl: ~ri / E: grohoti2] (Înv) Prefacere în grohotiș (1).
Intrare: grohotire
grohotire substantiv feminin
| substantiv feminin (F107) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||